Tag Archives: ţăran

Avem un lucru fumos. Cum îl putem strica?

Am şters praful bine, şi revin. Albaiulienii ştiu deja de noua cale de acces în Cetatea Alba Carolina, care pe lângă latura estetică, spectaculoasă şi inedită are şi una practică. Adică mulţi ar alege această rută ca să ajungă mai repede într-un anumit punct. Bun. Ei, după marea deschidere, cu surle şi trâmbiţe, adică cu Garda Cetăţii, a urmat marea închidere: de ce? pentru că românul e ţăran; da, ţăran în cel mai rău sens. Păi unde ar putea românaşul să se uşureze mai bine, să arunce gunoaie, să se dedea la acte antisociale, decât în nişte tuneluri destul de lungi, răcoroase şi mai ales întunecoase. Frumoasa cale de acces în Cetate a fost închisă din cauza unor ţărani sau a unor lipitori de afişe, cumpăraţi cu o ciorbă, care au găsit cu cale să fure becuri, cabluri şi să vandalizeze un lucru frumos.

Aceleaşi rebuturi sociale au spart sticla unor lampadare de pe Traseul de Nord, au furat elemente de la instalaţia de irigat sau au aruncat cu pietre după peştii din lacul situat pe latura de Nord a Cetăţii. Sincer, nu mă interesează foarte mult motivul pentru care unii se dedau la aşa ceva. Mă întreb însă, dacă nu cumva suntem un popor chiar extrem de înapoiat? Pentru că ditanţa mică la care s-au petrecut aceste lucruri şi frecvenţa lor mă determină să cred că mai avem foarte mult până să ajungem la civilizaţie. Oare trebuie pus un paznic lângă fiecare monument? Pe lângă asta cred că o parte din vină o poartă şi cei care sunt martori la aceste acte dar nu iau nicio atitudine şi trec nepăsători mai departe, considerând că dacă nu e afectat un bun al lor, personal, nu trebuie să facă nimic.

În astfel de momente îţi vine să crezi că merităm din plin conducătorii pe care îi avem acum, sau că ar fi prea buni pentru un astfel de popor sau că românul nu merită mai mult decât strictul necesar.

P.S. Îmi pare rău pentru stilul amar şi pentru cuvintele apăsătoare, dar simt o mare supărare când se petrec aceste lucruri.