Monthly Archives: May 2011

Lumea, aşa cum nu am mai văzut-o

Cu siguranţă cei mai mulţi dintre noi am avut ocazia să vedem un apus superb de soare, în faţa căruia să amuţim de admiraţie, o lună plină care aruncă acea lumină de argint plină de vrajă, într-o noapte de vară, sau un cer plinde stele, dându-ţi o senzaţie de libertate nemaiîntâlnită. Totuşi, sunt privelişti pe care poate nu am fi avut niciodată ocazia să le admirăm dacă nişte oameni îndrăzneţi, plini de pasiune pentru ceea ce fac şi dotaţi cu aparatură performantă, nu s-ar fi aventurat să imortalizeze locuri şi fenomene, pe care până acum au fost văzute doar de ochiul Celui de sus. iată despre ce vorbeam:

El Cielo de Canarias / Canary sky – Tenerife from Daniel López on Vimeo.

Potrivit descopera.ro, “vinovat” de aceste imagini superbe este Daniel Lopez, un astrofotograf ce locuieşte pe insula Tenerife, şi care, a lansat proiectul „El Cielo de Canarias”, în cadrul căruia doreşte să surprindă impresionantele panorame terestre şi celeste ce pot fi observate de pe insula spaniolă. Imaginile sunt surprinse de-a lungul unui an în Tenerife, la 2.000 de metri deasupra nivelului mării. Insula Tenerife este considerată de fotografi a fi unul dintre cele mai bune puncte de pe planetă pentru a observa şi fotografia cerul.

Oare chiar aşa va fi?

Astăzi mă uitam la clipul zilei oferit de cei de la yuppy şi mă gândeam oare până unde va progresa tehnologia. Dacă te-ai întoarce în timp, până prin anii ’80 şi le-ai arăta celor de atunci un iPhone4, te-ar fo considerat un fel de zeu sau poate colaborator apropiat al unei civilizaţii extraterestre. Vorba lungă sărăcia omului; aş putea vorbi o zi întreagă despre asta. Iată însă clipul:

Pe de altă parte trebuie să recunosc că e o idee strălucită de publicitate, ca să nu mai vorbim de maşină…

Cetatea Alba Carolina a fost din nou luată cu asalt

Pare a fi titlul unui comunicat de presă. Ce să-i faci, obişnuinţa. Dar este adevărat: campania de promovare a evenimentului a dat roade, oamenii aveau deja experienţa plăcută a inaugurării Parcului din Şanţurile Cetăţii şi au venit, aşa cum îi place şi colegului meu Florin să spună, în puhoaie. Da, a fost o mare bucurie să văd că bălgrădenii mei sunt interesaţi să vadă ce se întâmplă cu Cetatea lor şi le place ceea ce descoperă. Acum ştiu că unii o să spună că sunt plătit să scriu aceste lucruri, pentru că lucrez la Grup Corint. Acestora le spun că pe blogul personal scriu ce vreau şi cum vreau, singura cenzură fiind cea a bunului simţ. Chiar dacă nu aş fi fost direct implicat în promovarea imaginii Cetăţii şi oraşului, aş fi luat parte la evenimentul de sâmbătă şi apoi aş fi postat pe acest blog fotografii cu ceea ce am văzut şi mi-a plăcut: mulţime de oameni, spaţii de plimbare, ziduri vechi scăldate în soare, flori, verdeaţă şi o Cetate plină de viaţă.

 

Cârcotaşii sunt prea orbiţi însă de foamea de bani şi de putere ca să poată admite că Cetatea din Alba Iulia este tot mai frumoasă, că s-a lucrat bine (am spus bine, nu perfect), că locuitorii acestui oraş aveau nevoie şi de aşa ceva (nu am spus: numai de aşa ceva) şi că se bucură de ceea ce le oferă această Cetate. Aceste lucruri sunt confirmate foarte clar de aglomeraţia (în cel mai bun sens al cuvântului) de pe Şanţurile Cetăţii din fiecare week-end şi nu numai. Mi se pare însă foarte aiurea şi prostesc din partea unora să vină la acest eveniment ca să arunce câte o privire haină, şi să bage de vină (galbeni) iar alţii să se plimbe triumfători la inaugurarea Traseului de Nord, deşi nu au nimic de a face cu Cetatea, în afară de faptul că locuiesc la o anumită distanţă de ea, după care, a doua zi, de 1 mai, să meargă să ecologizeze nuştiuce zonă de gunoaiele portocalii.

 

Îmi pare rău că am insistat atât de mult pe aspectele mai puţin frumoase ale subiectului; nu vreau să mă mai lungesc cu acest articol. În final vă spun că fotografiile făcute sâmbătă ar fi mult mai grăitoare, dar e o mică problemă în acest moment cu încărcarea lor. Până atunci, lăsăm să îndeplinească această misiune un filmuleţ realizat de un bun prieten şi coleg, Dani Siminic:

ARTICOLUL DE CASĂ NOUĂ

Acesta este primul articol pe care îl scriu pe emanueldragusin.ro. A fost o mare bucurie pentru mine să pot evolua într-un anumit fel, trecând de la platforma oferită de blogger, la wordpress şi la o temă mai atrăgătoare. Mai este mult de muncă, dar este ceva ce  fac cu plăcere şi sper că feed-back-ul nu va întârzia să apară.

Nu aş fi putut însă să ma bucur de un domeniu cu numele meu şi de un blog mai arătos, fără sprijinul şi eforturile depuse de prietenul şi colegul meu Liviu, căruia ţin să îi mulţumesc pentru tot timpul dedicat acestui demers, pentru toată bunăvoinţa şi bunul gust de care a dat dovadă.

Fiind în mediul virtual, vă ofer un pahar de şampanie virtuală şi vă invit la un festin al minţii, ochilor şi urechilor.