Category Archives: Editorial

Consilierul liberal, care dorește sterilizarea unor femei (de etnie rromă)

Oarecum tardiv scriu și eu despre cazul consilierului local Buglea Rareș, fost președinte al TNL Alba, care, în urmă cu mai multe zile a făcut o afirmație rasistă pe pagina proprie de facebook. Aici găsiți detalii. Practic, tânărul susține ”sterilizarea femeii rrome, dacă după prima naștere la ancheta socială se dovedește că nu are condiții și nici intenția de a crește primul prunc în condiții cât de cât umane!” Una din consecințele suportate de tânărul consilier, a fost demisia din funcția deținută în partid. A fost mustrat de liderii liberali locali, dar s-a bucurat și de o destul de largă susținere din partea unor cunoscuți, prieteni etc. În prezent subiectul pierde semnificativ din amploare, ceea ce-i va permite tânărului liberal să își reintre în curând în drepturi, după părerea mea. Este foarte interesat faptul că, cel despre care vorbim, a luat bani frumoși din colaborarea cu o asociație numită Pakiv, targetată tocmai pe problemele etnicilor rromi. Doi prieteni din Alba Iulia,  Andrei Dobra și Marius Filimon au scris și ei despre acest subiect. Respectându-le opinia mi-am exprimat și eu punctul de vedere, față de abordarea fiecăruia:

Medicamentele amare ale vieţii

Titlul pleacă de la învăţăturile teologice, care mai au încă ecouri în mintea mea şi, trebuie să recunosc, îmi folosesc adeseori. Nu vă speriaţi, nu e predică. Da, termenul “predică” capătă parcă un sens tot mai negativ. Se spune că greutăţile din viaţa omului, nu sunt altceva decât nişte doctorii amare date de Doctorul cel de sus (Dumnezeu), în scop curativ, pentru noi oamenii. Însă oare câţi se vindecă după aceste doctorii? Sau ce înseamnă vindecarea? Mort de foame, răpus de boală sau de altceva, dar cu seninătate în suflet la plecarea din această lume? 

Euro, Ponta, Băsescu, CCR, Antonescu, popor român

Din titlu, îți dai seama foarte ușor despre ce vreau să scriu. E foarte firesc să te duci repede pe altă pagină, să te uiți la un filmuleț, să mai dai un refresh la pagina de facebook, pentru că subiectul cu referendumul te umple de scârbă și chiar nu vrei să mai auzi de el. Sincer, și mie mi-e scârbă de tot rahatul ăsta, dospit de politicieni. Scriu aceste rânduri, ca un fel de refulare față de subiect, față de ceea ce se întâmplă în țara asta, pe plan politic. O să înșir punctual, mai jos, chestiunile care mă deranjează pe mine:

– de ce… a ținut USL atât de tare să-l dea jos pe Băsescu, dacă ei aveau majoritate în Parlament și puterea executivă?

– de ce trebuiau cheltuiți 95 de milioane de lei pe un referendum, care nu ne ajuta cu nimic?

– trebuia sa facem aceste eforturi ca să-l dăm jos pe Băsescu, pentru că a venit criza?

– chiar credeți că la putere vor veni unii care să nu fure? (Nici eu nu sunt de acord cu principiul: “hai să-i lăsăm pe ăștia, că oricum, toți fură”. Dar uitați-vă puțin în jur să vedeți cam cine compune majoritatea în acest popor: telespectatori OTV, maneliști, interlopi, parveniți, leneși și alții.)

– era nevoie de o asemenea criză politică, încât să se genereze asemenea pierderi economice?  Priviți la ce cotații istorice a ajuns euro în raport cu leul. Acesta e cel mai vizibil efect al crizei generate de suspendare.

– era nevoie si de referendum, într-un an în care am avut alegeri locale și vom avea alegeri generale?

– Provoca Băsescu, din funcția de președinte, pierderi financiare, la nivelul celor generate de această criză și de referendum?

 – să nu uităm că Băsescu a evitat oarecum niște tensiuni, când nu s-a încăpățânat să numească un premier de la PD-L (putea să o facă). L-a numit pe Ponta, evitând astfel, alte lupte inutile.

– vedeți că actuala putere: de la președintele interimar, până la premier și parlamentari, au uitat că au de condus o țară și se concentrează în special pe acapararea instituțiilor? LE E FOAME DE PUTERE!

– actuala putere nu a avut capacitatea de a aranja (frauda) referendumul astfel încât să nu ajungem în situația asta dezastruoasă. Ministrul de interne Rus, înainte de referendum, declară un număr de peste 18 milioane de alegători, iar după referendum, pentru că nu a fost cvorum, și partidul din care face parte este dezavantajat de rezultat se apucă să actualizeze listele cu alegători. E ca si cum, după un meci de fotbal, echipa care a pierdut vine și spune că golurile încasate nu se pun, pentru că ar fi trebuit să fie marcate doar cu capul, nu și cu piciorul. Da, atât e de absurd ceea ce fac cei de la putere. Pe de altă parte e foarte adevărat că pe Băsescu, l-au votat ca președinte mai puțini decât cei care au votat pentru demiterea lui. În acest caz, da, putea fi demis, sunt de acord. Dar ceea ce mă enervează este că USL-iștii sunt atât de idioți încât au acceptat să joace după niște reguli care îi dezavantajau. Culmea, asta, după ce au trecut prin experiența alegerilor locale. De ce naiba, CCR, a trebuit să prelungească mizeria asta? De ce nu au validat referendumul? Au ales soluția cea mai proastă! Ăștia ne conduc pe noi? Da! uitându-mă pe stradă constat că sunt conducătorii pe care îi merităm, însă pentru viitorul copiilor de astăzi, aș fi preferat ca la conducere să fie o elită care să dea un curs bun acestei țări chiar dacă poporul nu pricepea prea bine cum se realizează acest lucru. Nu mai avem lideri, nu mai putem scoate în față acei oameni care să ne facă mai buni, care să ne motiveze să fim mai buni, care să ne dea speranță de mai bine.

 

Cristian Gog nu poate îndrepta mințile îndoite

E criză. Mai bine zis, e foame de bani. Au nevoie de bani atât necăjiții care supraviețuiesc de pe-o zi pe alta cât și cei care trăiesc pe picior mare. Același lucru e valabil, desigur, și pentru cei care gestionează trusturi de presă, ziare, televiziuni, radiouri, publicații online, și alții, care pare că au uitat de orice deontologie în lupta pentru vizibilitate, pentru rating. La români, prinde încă foarte bine senzaționalul; senzaționalul cu orice preț; e foame de circ aproape la fel de mult pe cât e foame de bani și de mâncare. Pe de altă parte, așa cum spunea Diana Zamfirescu de curând pe Twitter, trăim în țara în care, cea mai mare satisfacție e denigrarea altora!

Cât de bine se vând acum subiectele care îi au în centru pe ocupanții primelor locuri de la ”Românii au talent”! Cât de firesc este să fim curioși în ceea ce privește misterul magiei lui Cristian Gog! Cât de gustate sunt materialele în care apar detalii picante despre câștigătorul finalei ”Românii au talent” sau despre un alt concurent care a ajuns în finală. Pe o mulțime de site-uri au apărut articole care vorbesc despre ”trucurile ieftine” folosite de ”impostorul” care a luat cei 120 de mii de euro și despre ”minciunile” lui. De asemenea, se fac dezvăluiri, se prezintă fotografii șocante sau ni se spune ce se ascunde în spatele acestui mentalist, care a lăsat o țară întreagă cu gura căscată. Iată cum stilul murdar din politică se aplică și în alte domenii care, în mod normal, nu au absolut nimic de a face cu politica. Formatorii de opinie, la care am făcut referire mai sus, bombardează susținut cu subiecte menite să incite publicul, să surprindă, să șocheze. Nu e mult mai interesant, un amănunt picant legat de viața unuia din cei care au apărut pe scena de la  ”Românii au talent”? Sau nu atrage mai tare o chestie de culise legată de Cristian Gog decât numărul prezentat în fața tuturor? Cât de bine se potrivesc în această situație versurile lui Eminescu din Scrisoarea I:

”… Astfel încăput pe mâna a oricărui, te va drege,
Rele-or zice că sunt toate câte nu vor înţelege…
Dar afară de acestea, vor căta vieţii tale
Să-i găsească pete multe, răutăţi şi mici scandale …”

Pe undeva mă așteptam să apară materiale care să conteste talentul lui Cristian Gogînsă cu toate acestea am simțit un gust amar când am văzut modul josnic abordat de anumite publicații sau televiziuni, care s-au folosit de numele mentalistului, pentru a atrage un public cât mai numeros. Câștigătorul de la ”Românii au talent”, a fost făcut în toate felurile și nu a existat aproape nicio cenzură în ceea ce privește limbajul folosit la adresa lui. Toate acestea pentru că a avut îndrăzneala să câștige acest concurs fără să folosească magie adevărată. Nu cred că trebuie să spun mai multe despre josnicia celor care s-au apucat să împroaște fără rost cu noroi, în cazul de față. Cristian Gog face câteva remarci pertinente pe acest subiect aici.

Vreau să închei spunând că m-am bucurat foarte mult pentru victoria lui Gog, la ”Românii au talent”. Îl felicit pe el, în primul rând, dar și pe toți cei din online care s-au mobilizat foarte bine, pentru susținerea lui. Putem noi ca oameni…